Vă mai amintiţi TV-ul? Nu televizorul, maşina… Dacă aveţi mai mult de 20-30 de ani, sigur ştiţi despre ce este vorba… Celebrele autoutilitare Tudor Vladimirescu (TV), produse la uzinele cu acelaşi nume din Bucureşti. Erau folosite atât la transportul uşor de marfă, cât şi la cel de pasageri, fiind omniprezente pe străzi după 1958, când a început producţia lor. Aduceau legume la piaţă, duceau oamenii dimineaţa la serviciu într-o înghesuială teribilă, cărau mobila abia cumpărată… Făceau de toate, căci altele nu erau!

De-a lungul anilor, au apărut mai multe modele TV, unele cu motor de ARO L 25, altele cu motorizare diesel, cu capacităţi mai mici sau mai mari de transport. Ba mai mult, TV-ul a ajuns să fie exportat şi chiar produs în alte ţări: în Portugalia sub numele Tagus sau în Italia cu numele TV Ciemme. Un simbol al perioadei comuniste, TV-urile au dispărut încet din peisajul cotidian, fiind înlocuite de români cu maşini mai fiabile şi mai economice. Odată cu închiderea fabricii Rocar (fostă Tudor Vladimirescu, fostă Autobuzul) în anii 2000, era TV-ului apune definitiv.

Sau nu?

De curând, un om de afaceri român, Sergiu Bolocan, a început o companie de readucere la viaţă a celebrei mărci TV TUDOR. Şi primul pas a fost cumpărarea acesteia, astfel încât să poată fi folosită cu drepturi depline. Sergiu conduce deja o companie specializată în importul vehiculelor electrice din China, aşa că de aici şi până la ideea renaşterii mărcii nu a mai fost decât un pas. „TV-ul ocupă un loc important în istoria automobilistică a României, toată lumea le cunoaşte. Fără îndoială, TV-ul este o emblemă! Din păcate, acest nume a dispărut de pe şosele, la fel şi fabrica unde erau produse. Mai există câteva unităţi prin ţară, la diverşi colecţionari, şi cam atât! Încerc, totuşi, să readuc la viaţă acest nume, ar fi păcat să se piardă şi el definitiv! Renaştem marca TUDOR cu acest furgon electric destinat curieratului şi distribuţiei urbane, un model simplu şi fiabil.”, spune Sergiu Bolocan.

Noile TV-uri vor fi însă electrice! Primul model se numeşte TV 30e şi este produs în China, acolo unde această autoutilitară este comercializată sub numele Jenhoo EV48.

Câteva specificaţii tehnice:

  • Baterie de 41,8 kWh
  • Autonomie 195 km WLTP
  • Motor de 82 CP
  • Timp de încărcare 10-100%: DC/AC, 1 oră/ 12 ore
  • Viteza maximă: 100 km/h
  • Volum 6,2 metri cubi
  • Sarcină utilă de 1.430 kilograme
  • Dimensiuni: 4.860/1.750/1.990 mm

 Am avut-o trei zile în teste, aşa că ne-am făcut o impresie destul de clară despre ea. Din punct de vedere estetic, lucrurile sunt discutabile, ţin de gusturi. Unora le va plăcea „botul tăiat” al maşinii, altora nu. Sincer, după numai o jumătate de zi, a început să îmi placă acel „bot” şi să îi apreciez şi utilitatea. Ajută mult la parcare şi la reducerea dimensiunilor totale ale autoutilitarei.

La capitolul dotări, nu sunt prea multe de spus. TV-30e este dotată cu minimul necesar: geamuri electrice, aer condiţionat, suporturi de pahare şi sticle în uşa şoferului şi în consola centrală, un ecran mic montat deasupra coloanei de direcţie, unul mare pe mijlocul bordului, un led pentru iluminarea habitaclului şi… cam atât! Ecranul mic îţi oferă informaţii legate de viteză, starea bateriei şi autonomie, în timp ce informaţiile generale despre autovehicul le găseşti pe ecranul mare. Avem un singur parasolar, cel pentru şofer, iar bordul este „decupat” în dreptul pasagerului.

„Totul este bazat pe eficienţă şi costuri reduse. Studiile au arătat că maşinile de curierat parcurg undeva la 180 de kilometri într-o zi de muncă, aşa că TUDOR poate parcurge această distanţă fără probleme. Apoi, peste noapte intră la încărcat, a doua zi fiind pregătit pentru noi provocări. În proporţie de 99%, această maşină va circula cu un singur om la bord, şoferul. Drept urmare, totul este orientat în jurul acestuia, aşa că nu e nevoie de un parasolar pentru pasager, nici de suporţi de sticle în uşa din dreapta. Pur şi simplu nu îşi au rostul, ar fi nişte costuri mai mari fără rost.”, mai spune Sergiu Bolocan.

Tot pentru o muncă de curierat eficientă, TUDOR nu are stâlpul B, iar panoul care desparte compartimentul de marfă de cel al şoferului este glisabil. În acest fel, curierul are acces rapid la colete, câştigând minute cu un efort mai mic. Primul gând la vederea lipsei celui de-al doilea montant de pe partea dreaptă a fost legat de siguranţă. Ce se întâmplă în cazul unui impact lateral din dreapta? Aşa am aflat că inginerii chinezi l-au mutat practic în cadrul uşii din dreapta, rama acesteia înlocuind stâlpul B. La capitolul condus, surprizele au fost chiar plăcute. Maşina răspunde bine la comenzi, e destul de fâşneaţă chiar şi pentru un curier şi îşi respectă promisiunea în privinţa autonomiei. Se simte cel mai bine, evident, în mediul urban, cu viraje strânse şi reprize scurte de accelerare, dar am scos-o şi pe autostradă, unde a rulat constant cu viteza maximă de 100 km/h. Acolo, vântul se aude destul de tare, probabil din cauza formei mai puţin aerodinamice a părţii din faţă, dar, oricum, această maşină rareori va circula în regim de autostradă.

După testele noastre de trei zile, TUDOR  a intrat în adevăratele teste la unele dintre marile firme de curierat şi distribuţie din România. Suntem curioşi la ce concluzii vor ajunge acestea şi mai ales dacă preţul de 27.900 EURO + TVA este un atuu sau nu.

Una peste alta, în loc de concluzie, acelaşi om de afaceri intenţionează să resusciteze şi marca DAC. Camioanele, care vor fi tot electrice, vor fi produse tot în China şi asamblate la Braşov, urmând ca producţia de subansambluri să se dezvolte din ce în ce mai mult pe plan local. Vedeţi în galeria foto cum vor arăta noile DAC-uri!